Română 

"Avem astazi nevoie de o credinta simpla. Ea trebuie cautata pretutindeni si preferata oricarei intelepciuni."

Biografie IPS Bartolomeu Valeriu Anania

IPS Mitropolit Bartolomeu
IPS Bartolomeu Valeriu Anania
1921 - 2011
1921
- 18 martie: în localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea, se naşte Valeriu Anania, fiul lui Vasile şi al Anei, născută Mărgăritărescu.
1927-1933
- urmează şcoala primară în comuna natală.
1933-1941
- este elev al Seminarului Central din Bucureşti.
 
- în clasa a doua de seminar, are loc întâlnirea cu Anton Holban, profesor de limba română, în care va găsi sprijinul şi îndrumarea necesare pentru formarea viitorului scriitor şi om de cultură.
1935
- debutează, poetic, cu versurile Pământ şi cer, în revista teologică „Ortodoxia“. Va colabora, în decursul vremii, la alte reviste de teologie: „Biserica Ortodoxă Română“, „Studii Teologice“, „Mitropolia Olteniei“/ Craiova, „Glasul Bisericii“, „Telegraful Român“/ Sibiu, almanahul şi revista „Credinţa“/ Detroit, „Renaşterea“/ Cluj-Napoca, „Vestitorul Ortodoxiei“, „Deisis“/ Regensburg, „Candela Moldovei“/ Iaşi ş.a.
1937
- debutează, publicistic, cu articolul Camaradul Anton, în revista „Vremea“. Mai târziu, va colabora şi la alte multe reviste de cultură: „Dacia rediviva“, „Convorbiri literare“, „Gazeta literară“, „Gândirea“, „Tribuna“, „Amfiteatru“, „Caiete critice“, „Ateneu“, „Albina“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „Destin“/ Madrid, „Revista de istorie şi teorie literară“, „Vatra“, „Steaua“. „Scara“ ş.a.
1938
- 26 noiembrie: debutează, dramaturgic, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor, în regia lui Atanasie Mitric. Aceeaşi piesă, adaptată pentru decor de Eugenia Brebenaru, e reprezentată pe scena Operei Române în februarie 1939. Piesă nepublicată.
1939
- 11 mai: cu concursul lui Nicolae Iorga, o trupă de amatori îi joacă piesa în versuri La furcărie, pe scena Teatrului Ligii Culturale, în regia autorului. Piesă nepublicată.
1940
- martie: Teatrul „Studio Naţional“ din Bucureşti îi reprezintă poemul dramatic Dochia, în regia lui Nicolae Kirilov. Piesă nepublicată.
1942
- 2 februarie: intră în monahism la Mânăstirea Antim din Bucureşti, primind numele Bartolomeu.
 
- 15 februarie: este hirotonit ierodiacon; în peregrinările prin ţară, va fi ierodiacon la Mânăstirile Polovragi şi Baia de Arieş.
 
- primăvara: îl cunoaşte pe Tudor Arghezi, căruia îi va fi apropiat vreme de un sfert de secol.
1942-1943
- urmează cursuri de diferenţă şi îşi ia bacalaureatul la Liceele „Dimitrie Cantemir“ şi, respectiv, „Mihai Viteazul“.
1943
- iulie: la Sibiu, îl cunoaşte pe Victor Papilian.
1941-1948
- urmează studii superioare de Teologie la Bucureşti, Cluj şi Sibiu; este absolvent al Academiei Teologice „Andreiane“ din Sibiu.
1945-1946
- studii incomplete de medicină la Sibiu şi Cluj şi de muzică instrumentală la Cluj. Aici, frecventează şi participă activ la cenaclul literar al lui Victor Papilian, reactivat – după întoarcerea din pribegie a Universităţii clujene – în casa protopopului ortodox Florea Mureşanu; îl cunoaşte pe dramaturgul Ion Luca, căruia îi va fi foarte apropiat între anii 1951-1955, pe când Ion Luca locuia la Vatra Dornei.
1946
- în Cluj, la o şezătoare literară, îl ascultă pe Gala Galaction – preotul Grigore Pişculescu –, pe care-l va reîntâlni ceva mai târziu la Bucureşti.
 
- iunie: student al Universităţii din Cluj şi preşedinte al Centrului Studenţesc "Petru Maior", conduce greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă. Urmează un lung şir de arestări.
 
- este expulzat din Cluj.
1947
- iulie-decembrie: este stareţ al Mânăstirii Topliţa.
 
- iarna: la Cluj, îl cunoaşte pe Lucian Blaga.
1948
- toamna: la Mânăstirea Bistriţa vâlceană îl cunoaşte pe Patriarhul Justinian, căruia îi va fi colaborator apropiat timp de peste 25 de ani.
1948-1949
- ocupă funcţia de intendent al palatului patriarhal.
1949-1950
- este inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc.
1950-1951
- asistent al profesorului Teodor M. Popescu, la Catedra de Istorie Bisericească Universală din cadrul Institutului Teologic Universitar din Bucureşti.
1951-1952
- este decan al Centrului de Îndrumări Misionare şi Sociale a clerului, la Curtea de Argeş, unde predă cursuri de istorie bisericească şi omiletică.
1952
- îl cunoaşte pe Vasile Voiculescu.
1952-1958
- este director al bibliotecii patriarhale.
1956
- 14 august: moare Victor Papilian.
1958
- este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinei sociale“; închis la Securitate, Jilava, Piteşti şi Aiud; eliberat după şase ani şi două luni, în 1964, prin decret general de graţiere.
1962-1964
- în detenţie, la Aiud, sub prohibiţia hârtiei şi creionului, „scrie” pe creier şi fixează în memorie piesele de teatru Steaua Zimbrului şi Meşterul Manole, precum şi numeroase poezii, toate însumând peste zece mii de versuri.
1963
- 26 aprilie: moare Vasile Voiculescu.
1964-1965
- este numit, din nou, director al bibliotecii patriarhale.
1965-1976
- funcţionează, în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada, ca secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Cancelariei eparhiale, director al Departamentului Publicaţiilor, reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. Este membru în două comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi din America de Nord şi de Sud: Comisia Ecumenică şi Comisia de Studii şi Proiecte. Susţine conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor şi Honolulu. Redactor al revistei şi almanahului Credinţa şi al casetei de literatură Noi.
1966
- debutează, editorial, cu poemul dramatic Mioriţa, Editura pentru Literatură, Bucureşti; volumul apare cu o Predoslovie de Tudor Arghezi.
1967
- 14 iulie: moare Tudor Arghezi.
 
- 29 octombrie: primeşte harul preoţiei, fiind hirotonit de episcopul Victorin al Americii; ceva mai târziu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi acordă rangul de arhimandrit. Ulterior, este distins – pe linie bisericească – cu „Crucea patriarhală“, „Ordinul Sfântului Mormânt“ al Patriarhiei Ierusalimului, „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“ al Patriarhiei Antiohiei.
1967-1968
- Teatrul „Barbu Delavrancea“ din Bucureşti îi pune în scenă poemul dramatic Mioriţa, regia şi scenografia fiind semnate de Marietta Sadova, Mircea Marosin şi Zoe Anghel-Stanca.
1968
- apare poemul dramatic în versuri Meşterul Manole, Editura pentru Literatură, Bucureşti.
1969
- ianuarie: poemul dramatic Mioriţa este transmis la Televiziunea Română.
 
- 30 martie: la Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti are loc premiera poemului dramatic Meşterul Manole, în regia Mariettei Sadova; partitura muzicală e interpretată de Corul Madrigal. În turneu, piesa este jucată şi pe scene dramatice din Polonia.
 
- poemul Meşterul Manole e jucat la Teatrul „Casandra“, de către promoţia clasei Ion Olteanu a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.
 
- poemul dramatic Du-te vreme, vino vreme! apare la Editura Tineretului, Bucureşti.
 
- este publicat volumul Păhărelul cu nectar, fantezie dramatică în versuri, pentru copii, Editura Ion Creangă, Bucureşti.
 
- este membru în delegaţia Bisericii Ortodoxe Române care vizitează Bisericile Vechi Orientale din Egipt, Etiopia şi India.
1970
- aprilie: Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti joacă poemul dramatic Mioriţa, în regia lui Constantin Dinischiotu.
1971
- volumul de versuri Geneze este publicat de Editura Cartea Românească, Bucureşti.
 
- apare poemul dramatic Steaua Zimbrului, Editura Eminescu, Bucureşti.
1972
– 30 ianuarie: moare dramaturgul Ion Luca.
 
- la Editura Cartea Românească, îi apare volumul de teatru Poeme cu măşti, ediţie definitivă.
1973-1974
- Teatrul Dramatic din Baia Mare îi pune în scenă poemul dramatic Steaua Zimbrului.
1975
- noiembrie: poemul dramatic Steaua Zimbrului este transmis de Televiziunea Română.
1976
- apare volumul File de acatist, versuri, colecţia caietelor „Noi“, ediţie bibliofilă, hors comerce, Detroit.
 
- se publică volumul Istorii agrippine, versuri, Cartea Românească, Bucureşti.
1976-1982
- la Bucureşti, este directorul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
1977
- 26 martie: moare Patriarhul Justinian Marina.
1978
- devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.
1979
- la Editura Cartea Românească, apare romanul Străinii din Kipukua.
1981
- ediţia a doua a volumului de versuri File de acatist, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
1982
- la Editura Eminescu, în seria „Teatru comentat“, apare Greul pământului, o pentalogie a mitului românesc, în două volume.
 
- premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, pentru opera Greul pămânului.
 
- se pensionează şi se retrage la Mânăstirea Văratec.
1983
- apare volumul de memorii Rotonda plopilor aprinşi, Cartea Românească, Bucureşti.
1984
- volumul Anamneze, versuri, Editura Eminescu, Bucureşti.
1989
- Radiodifuziunea Română îi înregistrează amplul poem Imn Eminescului, dar cenzura interzice difuzarea, care va avea loc la 16 ianuarie 1990.
1990
- apare volumul de istorie şi exegeză iconografică Cerurile Oltului. Scoliile arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F. Dumitru, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu versiuni în limbile română, franceză şi engleză.
 
- la Cartea Românească, apare volumul de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile peregrinului apter.
 
- 24 decembrie, ajunul Crăciunului: începe munca de revizuire în limba română şi de comentare a Bibliei, începând cu textul Noului Testament, acţiune extinsă ulterior asupra întregii Sfintei Scripturi, pe o perioadă de unsprezece ani.
1991
- este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „Sf. Antim Ivireanul“ din Râmnicu-Vâlcea.
 
- refuză calitatea de „membru de onoare” al Academiei Române.
 
- colaborează la Universitatea Radio cu patru prelegeri despre Poezia religioasă română modernă.
1992
- îi este publicat volumul Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
 
- Imn Eminescului, poem în stil bizantin, este publicat la Editura Cartea Românească, Bucureşti.
1993
- 21 ianuarie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.
 
- 7 februarie: în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi instalat arhiereu. Ca arhiepiscop al Clujului, va urmări şi va lupta pentru dinamizarea activităţii pastorale a clerului şi pentru diversificarea ei în funcţie de cerinţele actuale ale societăţii, pentru implicarea Bisericii în acţiunile de asistenţă socială organizate, pentru refacerea legăturilor dintre Biserică şi Cultură, pentru îndrumarea expresă a tineretului – de la amvon şi prin diverse întâlniri –, pentru dezvoltarea relaţiilor ecumenice practice prin păstrarea identităţii proprii.
 
- Noul Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, apare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
 
- la aproape cinci decenii de la scriere, apare volumul de teatru Hoţul de mărgăritare, parabolă în patru acte, la Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, jucată public pentru prima dată în 1992 pe scena Teatrului din Turda. În anii următori, piesa se bucură de un succes deosebit, pe scenele din întreaga ţară.
 
- i se acordă titlul de membru de onoare al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.
 
- este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt“.
1995
- apare ediţia a doua a Noului Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
 
- volumul de eseuri teologice şi culturale Din spumele mării. Pagini despre religie şi cultură, apare, sub îngrijirea şi cu postfaţa lui Sandu Frunză, la Editura Dacia, Cluj-Napoca.
 
- este publicat volumul de articole şi studii Pledoarie pentru Biserica neamului, Editura Omniscop, Craiova; ediţie îngrijită şi postfaţată de Sandu Frunză.
 
- ediţia a doua a volumului de memorialistică Rotonda plopilor aprinşi, Editura Florile dalbe, Bucureşti.
 
- la Salonul de Carte din Oradea, primeşte premiul special pentru volumul Din spumele mării.
1996
- Cartea lui Iov. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- volumul de memorii Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui Valeriu Anania, e publicat la Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
 
- apare ediţia a treia a volumului în versuri File de acatist, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
 
- primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca.
 
- este ales Senator de onoare şi membru al Marelui Senat al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
 
- la Salonul Naţional de Carte din Cluj-Napoca, primeşte premiul “Cartea anului”, pentru volumul Din spumele mării.
1997
- apare Pentateuhul sau Cele cinci cărţi ale lui Moise. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
1998
- Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului şi regelui David. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
 
- Cântarea Cântărilor. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- apare volumul Poeme alese, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o prefaţă de Liviu Petrescu.
 
- ediţia a doua a volumului Cerurile Oltului, Editura Pro, Bucureşti.
 
- Editura Kálvin János a Bisericii Reformate din Ungaria publică, în ediţie bilingvă româno-maghiară, Noul Testament, varianta Bartolomeu Valeriu Anania
1999
- Cartea Profetului Isaia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- Cartea Profetului Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- volumul de studii şi conferinţe Atitudini, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
 
- ediţia a patra a poemului dramatic Mioriţa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi şi Postfaţă de Liviu Petrescu.
 
- primeşte marele premiu pentru poezie al Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.
2000
- este publicat volumul Poezia Vechiului Testament: Cartea lui Iov, Psaltirea, Proverbele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor, Plângerile lui Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
 
- Cartea Profetului Iezechiel. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- Cartea Profetului Daniel şi ale celor doisprezece profeţi mici. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
 
- apare ediţia a doua a volumului de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile peregrinului apter, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca.
 
- De dincolo de ape, pagini de jurnal şi alte texte, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
 
- primeşte diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din Brazilia.
 
- de la Preşedinţia României: medalia jubiliară “Mihai Eminescu”; Ordinul Naţional pentru Merit în gradul de Mare Cruce.
2001
- 18 martie: este sărbătorit la împlinirea a 80 de ani, moment marcat prin tipărirea volumului omagial Logos – ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie –, prin imprimarea CD-Rom-ului Arhiepiscopul – realizator: Radu Preda – şi prin susţinerea unui spectacol aniversar pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.
 
- apare Apocalipsa Sfântului Ioan. Traducere, introducere şi note de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, cu ilustraţii de Albrecht Dürer.
 
- ediţia a doua a piesei de teatru Hoţul de mărgăritare, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.
 
- la Editura Renaşterea, apare volumul Bartolomeu Valeriu Anania. In honorem şi lucrarea Introducere în citirea Sfintei Scripturi.
 
- în anul întâi al mileniului trei este publicată Biblia sau Sfânta Scriptură, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Lucrarea, tipărită deja în mai multe tiraje, se bucură de un interes cu totul deosebit din partea specialiştilor, dar nu mai puţin din partea credincioşilor, pentru noutatea de ordin teologic şi filologic pe care o aduce faţă de variantele româneşti precedente, pentru aşezarea textului într’o limbă română actuală şi mai ales pentru utilitatea celor peste 8.000 de note subsidiare menite să-i ofere cititorului căi de acces spre adevărul textului; în spaţiul Ortodoxiei româneşti, Ediţia jubiliară a Bibliei este prima versiune adnotată. Activitatea de revizuire depusă de Arhiepiscopul Bartolomeu este evaluată de către specialişti în întâlnirile ocazionate de prezentarea lucrării către publicul din Bucureşti – la Patriarhie şi Academia Română –, la Râmnicu-Vâlcea, Bistriţa, Oradea, Cluj-Napoca; la Craiova, în 2003. În anul 2004, apare Biblia – ediţia jubiliară, în format electronic pe CD.
 
- Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca îi acordă titlul de “Doctor Honoris Causa”
 
- primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
 
- primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” din partea consiliilor locale Bistriţa, Râmnicu-Vâlcea, Glăvile/Vâlcea ş.a.
 
- premiul pentru opera omnia al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj.
2002
- este publicat volumul Apa cea vie a Ortodoxiei, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, ce cuprinde cuvântări, articole şi scrisorile pastorale din anii 1993-2001 emise ca arhiepiscop al Clujului; ediţie îngrijită de Nicoleta Pălimaru şi Maria-Elena Ganciu.
 
- broşura Icoana patriei vâlcene este publicată de Editura Almarom din Râmnicu-Vâlcea.
 
- exegeza iconografică, parte a volumului Cerurile Oltului, este publicată în Germania, la Editura Sternberg, sub titlul Bilder vom Reich Gottes. Ikonen und Fresken rümänischer Klöster.
 
- “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Oradea.
2003
- apare lucrarea Atelier biblic. Caiete de lucru – Editura Renaşterea, Cluj-Napoca –, reprezentând munca de analiză şi comparare, la Noul Testament, a diferitelor variante de text, din care a rezultat versiunea publicată în Biblia jubiliară.
 
- cele mai importante puncte de vedere referitoare la ultima ediţie din Sfânta Scriptură sunt cuprinse în volumul Primele mărturii despre Biblia jubiliară 2001, versiunea Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.
 
- prin poetul Mircea Petean, Editura Limes din Cluj-Napoca iniţiază proiectul de publicare a integralei literare Valeriu Anania; apare volumul întâi din Opera Literară: Străinii din Kipukua, cu o prefaţă de Aurel Sasu.
 
- primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Craiova.
2004
- apare lucrarea Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în diortosirea Arhiepiscopului Bartolomeu
 
- ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi în format informatizat, pe CR Rom, apare cu sprijinul tehnic al Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti
 
- Editura Limes îi publică al doilea volum din Opera Literară: Amintirile peregrinului apter, cu prefaţa scriitorului Mircea Muthu
2005
- primeşte titlul de cetăţean de onoare din partea conisliului local Dej
 
- în biserica ştefaniană, primeşte titlul de cetăţean de onoare al localităţii Vad, judeţul Cluj.
 
- Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR îi publică volumul consistent de exegeză – pasaj cu pasaj – a Liturghiei ortodoxe, sub titlul Cartea deschisă a Împărăţiei. O însoţire liturgică pentru preoţi şi mireni.
 
- al treilea volum din Opera Literară: Rotonda plopilor aprinşi, cu prefaţa lui Dan C. Mihăilescu, apare la Editura Limes.
 
- la Editura Renaşterea sunt reeditate volumele Apa cea vie a Ortodoxiei şi Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică.
2006
- în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 4 noiembrie 2005 de înfiinţare a unei Mitropolii la Cluj, iniţiativă validată de Adunarea Naţională Bisericească la 1 martie 2006, Bartolomeu Anania este instalat – la 25 martie, praznicul Bunei Vestiri –, de către Patriarhul Teoctist al României, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În lunile imediat următoare, Mitropolitul se implică concret în activitatea de dinamizare a vieţii religioase din noua structură bisericească.
 
- la Editura Renaşterea, apare volumul Sfintele Evanghelii după Matei, Marcu, Luca şi Ioan, versiune diortosită, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli.
 
- prefaţat de Petru Poantă, apare volumul de Poeme, ca cel de-al patrulea din Opera Literară a lui Valeriu Anania.
 
- primeşte titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Iara.
2007
- primeşte, din partea redacţiei săptămânalului „Clujeanul”, titlul şi diploma „Clujeanul anului 2006”.
 
- Editura Limes îi publică piesele de teatru, care se constituie în volumele 5, 6 şi 7 din lucrarea Valeriu Anania, Opera literară.
 
- primeşte titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Spermezeu.
2008
- pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca are loc Gala inaugurală a Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, instituţie ce are drept scop conferirea de burse de studiu, în ţară sau străinătate, tinerilor merituoşi, cu rezultate deosebite la învăţătură şi posibilităţi materiale reduse.
 
- Doctor Honoris Causa al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
 
- Volumul omagial „Rotonda unui suflet aprins pentru Dumnezeu şi Neam”, editura Reîntregirea, Alba-Iulia, reuneşte comunicările şi referatele ştiinţifice prezentate la simpozionul naţional „Universul spiritual românesc oglindit în opera Mitropolitului Bartolomeu Anania”.
 
- Editura Limes îi publică volumele 8 şi 9 din lucrarea Valeriu Anania, Opera literară, care cuprind publicistica, însoţite de o prefaţă semnată de Ovidiu Pecican.
 
- Editura Polirom din Iaşi publică volumul de Memorii.
2009
- Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi.
 
- apare la Editura Renaşterea, volumul Cuvinte de învăţătură.
 
- primeşte Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Memorii.
 
- Editura Polirom din Iaşi deschide seria de autor Valeriu Anania cu volumele „Amintirile peregrinului apter” şi „Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape”.
2010
- Primeşte din partea Primăriei Cluj-Napoca titlul de „Senior al cetăţii”.
 
- La Editura Polirom, apar romanul „Străinii din Kipukua”, volumul ”Poeme”, şi cele două volume de dramaturgie „Teatru I” şi „Teatru II”.
 
- La 22 noiembrie este ales membru de onoare al Academiei Române.
2011
- 31 ianuarie s-a mutat la cele veşnice, la Cluj-Napoca.

Biografia IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei

IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei
IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei

Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, s-a născut la 24 ianuarie 1949, în satul Oarţa de Sus, judeţul Maramureş, din părinţii Andrei şi Elena, ca primul dintre cei trei copii. A urmat liceul în Cehul Silvaniei şi cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti (între anii 1967-1972). După terminarea facultăţii a fost repartizat inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.

Începând cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licenţiindu- se în vara anului 1978. În august 1978 a fost hirotonit preot de către Înaltpreasfinţitul Dr. h.c. Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, activând apoi ca preot paroh timp de şapte ani în oraşul Turda (judeţul Cluj).

Din toamna anului 1985 a fost transferat, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Emilian Birdaş, la Parohia Ortodoxă Română Maieri I din Alba Iulia şi ulterior numit vicar administrativ. A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (începând cu anul 1985), avându- l drept îndrumător pe P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Petru I. David. Teza şi-a pregătit-o în cadrul aceleiaşi secţii – Teologie sistematică – sub îndrumarea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Popescu, obţinând titlul de „Doctor în Teologie” în anul 1998.

Din februarie 1990 a fost ales şi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenit episcop titular. În anul 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

În paralel cu activitatea administrativ-bisericească s-a implicat şi în plan spiritual şi didactic. Astfel, a întemeiat Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia şi a fost printre fondatorii Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, realizând demersurile necesare înfiinţării Facultăţii de Teologie din Alba Iulia (1991). La această facultate predă (funcţia didactică: profesor) disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”. În intervalul 2000-2008 a fost decan al Facultăţii de Teologie din Alba Iulia. Din 2010 este şi îndrumător de doctorat la Disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”, la Şcoala Doctorală de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, profil „Teologie”.

În 18 martie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales în scaunul vacant de Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului și a fost intronizat, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, de praznicul Bunei Vestiri, când s-au împlinit 5 ani de la înființarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului și de la intronizarea vrednicului de pomenire Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu.

Pentru activitatea depusă în slujba Bisericii şi a ţării, la 1 Decembrie 2002, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de „Mare Ofiţer”.

Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria).


2. Activitatea culturală

În plan cultural menţionăm înfiinţarea Tipografiei Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei şi a Editurii „Reîntregirea”, punerea bazelor revistei „Credinţa Străbună” (organul cultural şi de presă al Arhiepiscopiei de Alba Iulia) şi a revistei Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, „Altarul „Reîntregirii”. La iniţiativa şi sub coordonarea sa a fost reeditată „Psaltirea de la Alba Iulia din 1652” (la 350 de ani de la prima apariţie, în ediţie critică), a fost retipărit Noul Testament de la Bălgrad din 1648 (tot în ediţie critică) şi a fost reeditat Molităvnicul din 1689 de la Bălgrad.

A susţinut nenumărate conferinţe pe teme culturale şi duhovniceşti (în Bucureşti, Sibiu, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Iaşi, Oradea, Alba Iulia etc.) şi a participat la numeroase emisiuni televizate (la Televiziunea Naţională şi la posturile locale de televiziune). Este redactorul-realizator permanent al emisiunii „Cuvântul Ierarhului” la Radioul creştin-ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia.

A fost iniţiatorul şi organizatorul mai multor simpozioane ştiinţifice internaţionale la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia: Violenţă în numele lui Dumnezeu? Un răspuns creştin (2002); Biserica în era globalizării (2003); Spiritualitate şi consumism în Europa Unită (2004); Omul de cultură în faţa descreştinării (2005), Identitate creştină şi dialog în noul context european (2006); „Cosmosul, între frumos şi apocaliptic. Un recurs etic asupra ecologiei” (2007); „Sensul vieţii, al suferinţei şi al morţii” (2008); „Libertate şi responsabilitate. Iniţiative şi limite în dialogul religios” (2009); „Invazia non-valorilor într-o lume multimedia” (2010).


3. Activitatea pastoral-misionară

Pe parcursul celor 21 ani de arhipăstorire a Î. P. S. Andrei Andreicuţ, în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei au fost construite 120 biserici noi (dintre care 40 sunt în curs de finalizare) au fost pictate (sau au beneficiat de o restaurare a picturii) 160 de biserici (inclusiv Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia) şi au fost construite 70 de noi case parohiale. A fost înfiinţat Seminarul Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia. De asemenea, a fost înfiinţat Radioul creştin- ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia, patronat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei şi a fost construită noua clădire a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „1 Decembrie” Alba Iulia (presupunând o investiţie de aproximativ 3 milioane de euro). Au fost înfiinţate 45 de noi mănăstiri şi schituri în cele două judeţe (Alba şi Mureş) din cuprinsul Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

În planul asistenţei sociale a creat la Alba Iulia prima structură de asistenţă socială a Bisericii Ortodoxe Române; ulterior aceasta devenind cea mai ramificată reţea eparhială din România, cuprinzând astăzi aproape 70 de unităţi de asistenţă socială, toate sub patronajul Bisericii (orfelinate, case de copii de tip familial, cămine de bătrâni, cantine sociale, cabinete medicale etc.).


4. Activitatea publicistică

În preocupările sale teologice s-a axat pe Spiritualitatea Ortodoxă; pe lângă cele aproape 50 de studii şi articole publicate în reviste ştiinţifice de specialitate, a scris 13 cărţi, alte două le-a tradus din limba franceză şi a alcătuit mai multe broşuri de interes misionar. A publicat sute de articole de popularizare în diferite ziare şi reviste bisericeşti sau laice şi zeci de prefeţe la diferite cărţi cu conţinut religios şi cultural. Coordonează colecţia “Isvoare Duhovniceşti”, în care au apărut, până acum, 15 volume.

Biografia PS Vasile Someşanul

PS Vasile Someşanul
PS Vasile Someşanul
-->

A vazut lumina zilei la 30 decembrie 1948, in orasul Cluj, din parintii Constantin si Rozalia Flueras, muncitori, familie ce isi avea „radacini adanci" in satul Manastur (azi cartierul clujean cu acelasi nume - Manastur).

A urmat scoala generala in Manastur (1955-1962), Scoala profesionala „16 Februarie" din Cluj (1962- 1965), la absolvirea ei angajandu-se la Uzina „16 Februarie", lucrand in productie ca strungar in metale vreme de sapte ani (1965-1972). In paralel a urmat cursurile serale la Liceul Nr. 12 din Cluj (1965-1971), unde a obtinut si bacalaureatul.

Intre anii 1968-1970 si-a satisfacut stagiul militar.Indemnul de a se apropia mai mult de Biserica lui Hristos l-a simtit in toamna anului 1968, in urma vizitarii manastirilor de pe valea Oltului, fiind indrumat apoi in viata duhovniceasca de catre vrednicul preot paroh din Manastur, Prot. Romul Popa.

Anul 1972 a fost unul crucial pentru viata sa de mai tarziu: manat de un „glas" launtric, in urma examenului de admitere, s-a inscris la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu (1972-1976), unde in 1976 a obtinut si licenta in Teologie, cu lucrarea: Probleme sociale in scrierile Parintilor Capadochieni, la catedra de Bizantinologie, sub indrumarea Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae.

In 27 noiembrie 1976 a fost hirotonit preot celib pe seama parohiei Tureni, protopopiatul Turda, jud. Cluj, de catre Prea Sfintitul Parinte Episcop-vicar Justinian Chira Maramuresanul. La scurta vreme a fost detasat (la 1 ianuarie 1977) ca preot slujitor la parohia „Sfintii Apostoli Petru si Pavel", din cartierul Grigorescu, Municipiul Cluj-Napoca. Dupa alte cateva luni (in august 1977) a fost numit preot slujitor la parohia „Sfintii Apostoli Petru si Pavel" cartierul Manastur, din Municipiul Cluj-Napoca.

Credinciosii din parohiile in care a slujit l-au cunoscut ca un preot de vocatie, bland, intelept, modest, de o bunatate pilduitoare, coleg de nadejde pentru confratii preoti, echilibrat, mult milostiv si iertator, duhovnic ales, cu o viata morala exemplara. Aceste calitati l-au facut sa fie remarcat in randul preotimii clujene si sa fie solicitat, adeseori, in probleme duhovnicesti, pentru elevii seminaristi din Cluj-Napoca. Pentru activitate misionar-pastorala deosebita Arhiepiscopul Teofil Herineanu i-a acordat distinctia bisericeasca de „iconom" (in anul 1987).

In anul universitar 1990-1991 a fost si duhovnic-asistent la Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Cluj-Napoca (azi Facultatea de Teologie Ortodoxa), fiind un preot model pentru studentii teologi.

La 25 martie 1995 (de Buna Vestire) a fost tuns in monahism la manastirea „Sfantul Ioan Botezatorul" din Alba-Iulia, avandu-l ca nas de calugarie pe Prea Sfintitul Parinte Episcop Andrei din acelasi oras. Ca monah a „indeplinit ascultarea de staret", la Manastirea Nicula, din 1 octombrie 1991 - februarie 1994. S-a impus in fata obstii manastiresti prin bunatate, intelepciune, rabdare si exemplu personal.

In februarie 1994, Inalt Prea Sfintitul Parinte Arhiepiscop Bartolomeu l-a numit eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca si exarh al manastirilor din Eparhia Vadului, Feleacului si Clujului; a fost hirotesit apoi si in rangul de arhimandrit.

In urma propunerii Inalt Prea Sfintitului Parinte Arhiepiscop Bartolomeu, din vara anului 1998, a fost numit Episcop-vicar al Eparhiei Clujului si hirotonit intru arhiereu, la 15 august 1998, la Manastirea Nicula, de catre Prea Fericitul Parinte Patriah Teoctist, Inalt Prea Sfintitul Parinte Arhiepiscop Bartolomeu, Prea Sfintitul Parinte Episcop Andrei al Alba-Iuliei, Prea Sfintitul Parinte Irineu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, inconjurati de un sobor de preoti si diaconi.

A publicat articole religioase in „Renasterea" Cluj-Napoca.

Ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Clujului a publicat numeroase articole, a sfințit și resfințit numeroase biserici și mănăstiri. De asemenea, a desfășurat o bogată activitate social-misionară. Printre cele mai importante proiecte ale Preasfinției Sale se numără Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca, inițiat în anul 2009.

În luna septembrie a anului 2014, ierarhul a suferit un accident vascular cerebral.

La finalul anului 2019, ca urmare a aprobării cererii de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de 17 decembrie 2019, se retrage din activitatea administrativă, continuându-și pe mai departe activitatea pastorală și duhovnicească.

A trecut la cele veșnice în ziua de vineri, 8 octombrie 2021.

Biografia Episcop Vicar BENEDICT VESA

PS Episcop Vicar BENEDICT VESA
PS Episcop Vicar BENEDICT VESA

S-a născut în data de 13 februarie 1984, în orașul Abrud, județul Alba, într-o familie sacerdotală, din părinții Ioan (preot) și Elena-Mărioara (învățătoare). Este cel de-al doilea copil al familiei (fratele Marius-Ioan, inginer de profesie). Studiile primare și gimnaziale le-a urmat în localitatea natală.

Între anii 1999-2004 a fost elev al Seminarului Teologic Ortodox „Mitropolit Simeon Ștefan” din Alba Iulia. În perioada 2004-2008 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia. În anul 2010 a absolvit un master în Teologie Ortodoxă Sistematică în cadrul aceleiași facultăți. În perioada 2009-2011 a urmat studii superioare de specialitate la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția, iar între anii 2011-2012 la Instituto Teologico Sant’Antonio Dottore din Padova, Italia.

Între anii 2010-2013 a urmat studii universitare de doctorat la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia (2010-2011), fiind transferat la Școala Doctorală „Isidor Todoran” din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2012-2013), unde a și obținut titlul de doctor în Teologie, la disciplina Spiritualitate Ortodoxă, cu titlul lucrării: „Cunoaşterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul. Itinerariul spiritual de la «dreptatea ascetică» la «dragostea duhovnicească»”, sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, în calitatea de profesor universitar, titularul şi specialistul disciplinei de Spiritualitate, de la facultatea clujeană.

Urmează un al doilea doctorat, în studii istorice și istorico-religioase, în perioada 2012-2016, la Universitatea din Padova, Italia.

Din anul 2014 este cadru universitar la catedra de Spiritualitate Ortodoxă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (2014-2016 asistent universitar, iar din 2016 până în prezent lector universitar). În prezent, predă și un workshop/ curs facultativ de Limbă și literatură siriacă, cu scopul de a dobândi o mai bună familiarizare cu literatura patristică a acestei tradiții, analizată în context istoric și cultural-lingvistic. De asemenea, din anul 2013 este membru al Asociației Siriaciștilor din Italia.

În data de 17 ianuarie 2015 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Nicula, primind numele Benedict, naș de călugărie fiindu-i Părintele Teofil Roman (actualmente arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei).

În 24 ianuarie 2015 a fost hirotonit ierodiacon, iar în data de 30 ianuarie, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, a fost hirotonit ieromonah pe seama Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.

La 1 ianuarie 2016 a fost hirotesit protosinghel.

La sărbătoarea Nașterii Domnului din anul 2017, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei l-a ridicat la rangul de arhimandrit.

La data de 2 decembrie 2018 a primit Ordinul „Mihai Vodă” pentru clerici.

Este autorul a numeroase cărți, articole și studii de specialitate (în special de cultură și spiritualitate siriacă) publicate în reviste recunoscute național și internațional.

A participat la numeroase simpozioane și conferințe duhovnicești atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, a susținut multe conferințe și meditații duhovnicești pentru preoți, elevi, studenți și  credincioși din cuprinsul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Este colaborator permanent al Revistei Renașterea, precum și al postului de Radio Renașterea.

De asemenea, este un bun cunoscător al limbilor clasice (siriacă, greacă și latină), dar şi al principalelor limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză și italiană).

© 2024 Mânăstirea Nicula - Toate drepturile rezervate.