SINAXAR

Sfântul Iustin Martirul și Filosoful era fiul unor coloniști greci, păgâni, din vechiul Sichem din Palestina, numit după colonizarea romană din anul 70 Flavia Neapolis, iar astăzi Nablus, născut la începutul secolului al II-lea (100-110). Crescut în păgânism a fost atras spre filosofie și astfel va cerceta conceptele filosofice ale vremii. Se va întâlni cu un bătrân creștin, iar în urma discuției purtate se va apleca supra creștinismului, convertindu-se în anul 130/133. Va merge la Roma unde va petrece a doua parte a vieții lui sale. Deschide o școală de doctrină creștină, iar printre elevii lui se numără Miltiade și Tațian. Tot aici, Sf. Iustin are ca adversar violent pe filosoful cinic Crescens din cauza căruia, se spune, ar fi suferit chiar moartea, ne relatează o scriere de la sfârșitul secolului al II-lea intitulată „Actele Sfântului Iustin și a celor împreună cu el’. Sf. Iustin a fost dus, împreună cu alți șase creștini, în aula prefectului Tulius Rusticus. La început este invitat de prefect să se închine la zei și să asculte de împărat. El nu primește, spunând că este creștin. Sunt întrebați, apoi, pe rând, ceilalți creștini și condamnați la moarte. Martirizarea Sf. Iustin a avut loc în vremea lui Marc Aureliu, între anii 165-166. Biserica Ortodoxă îi pomenește amintirea la 1 iunie, iar cea Catolică la 14 aprilie.